În fața curților de justiție

În ultimii ani am asistat la o extindere fără precedent a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Acest fenomen, direct afectat de întărirea dreptului individual de apel la Curte și de lărgirea Consiliului Europei spre Europa de Est, a dus la o creștere dramatică a influenței jurisprudenței Curții. În paralel, am avut de a face cu o dezvoltare a corpusului de decizii referitoare la religie, cu un fenomen accentuat de juridificare a religiei, precum și cu – ar argumenta unii comentatori – un activism juridic legat de religie în expansiune.

Împreună, procesele amintite mai sus au condus la o interacțiune mai intensă între jurisprudența CEDO și jurisprudența curților de justiție naționale, care o citează pe cea dintâi tot mai frecvent. Ca urmare, rolul Curții în interiorul statelor contractante ale Convenției Europene a Drepturilor Omului a crescut.

Componenta de cercetare privind curțile de justiție vizează analiza, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ,  a referințelor la jurisprudența CEDO referitoare la libertatea religioasă în cadrul înaltelor instanțe din cele patru țări cuprinse în proiect. Dorim să aflăm frecvența referințelor la CEDO, natura acestora, precum și „greutatea” pe care o au aceste referințe în dinamica fiecărui caz în parte. În acest fel, vom analiza modul în care jurisprudența CEDO referitoare la libertatea religioasă este transferată la nivel național. Un studiu cantitativ inițial al referințelor făcute la Curte va fi suplimentat de (1) interviuri cu judecători și avocați care utilizează astfel de referințe; (2) o analiză a intervenților scrise depuse la CEDO de avocații părții reclamante, cu scopul de a înțelege modul în care argumentația este construită în raport cu jurisprudența CEDO; (3) un studiu al măsurii și modului în care referințele făcute la jurisprudența CEDO în cadrul înaltelor instanțe naționale sunt diseminate (de exemplu, prin publicarea informațiilor despre cazuri pe paginile de Internet ale diferitelor organizații) și utilizate la nivel local.

Suplimentar față de cele expuse mai sus, în cadrul acestei componente a cercetării vom desfășura și un studiu în profunzime al mobilizărilor juridice ce au avut loc înaintea și după soluționarea anumitor cazuri la CEDO. Cercetătorii de nivel post-doctoral din fiecare țară au ales câte un caz asupra căruia să se concentreze: Vallianatos împotriva Greciei, Costa și Pavan împotriva Italiei, Sindicatul „Păstorul cel Bun” împotriva României și Feti Demirtaş împotriva Turciei.