Pe teren

Proiectul urmărește să identifice și să analizeze mobilizările sociale ce vizează chestiuni de libertate religioasă „în lumina Curții Europene a Drepturilor Omului”. Pentru atingerea acestui scop este necesar, mai întâi, să vedem dacă și în ce măsură actorii sociali cunosc jurisprudența CEDO referitoare la libertatea religioasă și, mai apoi, să aflăm măsura în care ei folosesc aceste decizii pentru a căuta să îşi obțină drepturile. Rezultatele cercetării ne vor ajuta să analizăm impactul Curții Europene (dacă acesta există) asupra dinamicilor pluralismului religios în societate.

În momentul de față, cinci cercetători de nivel post-doctoral desfășoară cercetarea de teren în Grecia, Italia, România și Turcia, utilizând o paletă variată de metode de cercetare. Interviuri semi-structurate sunt realizate cu o gamă variată de actori sociali: reprezentanți ai grupurilor religioase minoritare; reprezentanți ai grupurilor religioase majoritare; avocați implicați în cazuri legate de libertatea religioasă; reprezentanți ai instituțiilor statului care au atribuții în sfera libertății religioase; reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale religioase, seculariste, sau cu o agendă ideologică în sens mai larg. De asemenea, cercetătorii realizează o analiză de conținut a literaturii primare referitoare la libertatea religioasă produsă de către aceste grupuri și organizații, cu scopul de a identifica și analiza referințele textuale la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de libertate religioasă. În plus, cercetătorii realizează în acest moment un studiu sistematic al referințelor la CEDO prezente în paginile a cinci cotidiene de largă circulație din fiecare țară.

Pentru a focaliza demersul nostru de cercetare, am ales anumite teme de interes care să fie urmărite în profunzime în toate contextele naționale (desigur, fără a exclude posibilitatea de a urmări și alte teme în fiecare caz). Relația dintre „religie și educație“ și „statutul juridic al minorităților religioase”  sunt teme urmărite în fiecare țară din proiect. În plus, în Grecia, Italia și România urmărim dinamici actuale legate de drepturile membrilor comunității LGBT, în timp ce în studiul de caz din Turcia, tema suplimentară ce prezintă un interes deosebit este aceea a obiecției de conștiință. Deși concentrată pe nivelul local, cercetarea de teren a dezvăluit destul de repede faptul că un rol important în mobilizările sociale actuale este jucat de rețelele sociale transnaționale. Legături interesante au fost astfel descoperite între mobilizările sociale din fiecare țară și mobilizările sociale ce au loc în celelalte țări din proiect, precum și dincolo de granițele acestora.