Perspectivă de ansamblu

GRASSROOTSMOBILISE este un proiect de cercetare cu o durată de cinci ani, găzduit de Institutul Elen pentru Politică Europeană și Politică Externă (ELIAMEP) și finanțat de Consiliul European al Cercetării (ERC). Dr. Effie Fokas este Cercetătoarea Principală. Proiectul studiază mobilizări sociale „în lumina” jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea religioasă.

În ultimii douăzeci de ani, sfera publică europeană a fost inundată de controverse și dezbateri ce au vizat, în linii mari, definirea locului religiei în spaţiul public. În ciuda (sau, s-ar putea argumenta, din cauza) așteptărilor cercetătorilor și ale publicului larg ca religia să se retragă treptat din sfera publică, chestiuni precum libertatea de exprimare religioasă, tensiunea dintre libertatea de exprimare și incriminarea blasfemiei, sau afișarea publică a simbolurilor religioase sunt întâlnite frecvent la locul de muncă, în școli, în relatările din mass media ș.a.m.d., atât la nivel local, cât și la nivel național și supranațional. Prezența Islamului a fost un catalizator pentru multe dintre dezbaterile despre religie în Europa, însă aceste dezbateri s-au extins acum la întrebări mai generale referitoare la natura comunităților religioase, relația lor cu instituțiile statului și locul comunităților religioase în societate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și-a adăugat propria voce la aceste dezbateri prin jurisprudența sa referitoare la diferite aspecte ale vieții religioase. Prin deciziile sale, Curtea Europeană are o influență semnificativă asupra acestor dezbateri.

Sunt deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului implementate în diferitele contexte naționale prin intermediul unor politici publice? Deși interesantă, o astfel de întrebare de cercetare are o arie de cuprindere limitată. În viziunea lui Marc Galanter,  curțile de justiție soluționează doar o mică parte din totalul litigiilor care ajung în atenția lor. Mai mult, litigiile care ajung în atenția instanțelor reprezintă doar o mică fracțiune din ‚întregul univers de litigii’ (Galanter 1983; vezi secțiunea „Bibiliografie” din meniul „Rezultate”). Totuși, a argumentat Galanter, chiar dacă curțile de justiție au efecte directe asupra unui număr limitat de litigii din societate, impactul lor asupra întregului univers de litigii este mult mai semnificativ dacă luăm în considerare efectele indirecte sau ‚radiante’ (radiating effects) pe care le au deciziile instanțelor.

În lumina dezbaterilor academice care pun sub semnul întrebării magnitudinea efectelor directe ale deciziilor curților de justiție asupra proceselor de schimbare socială, acest proiect de cercetare analizează influența socială indirectă a deciziilor CEDO. Deși mai puțin vizibile, ‚efectele radiante’ ale deciziilor CEDO pot fi foarte importante pentru dinamica mișcărilor sociale (McCann 2004; vezi secțiunea „Bibiliografie” din meniul „Rezultate”). Proiectul de față dorește să elucideze posibila influență a deciziilor curților de justiție asupra structurii de oportunități necesare pentru acțiunea politică (eng. political opportunity structures) și asupra cadrelor discursive ce structurează acțiunile cetățenilor. Care sunt urmările jurisprudenței CEDO referitoare la religie atunci când ne uităm la nivelul cel mai de jos (eng. grassroots) al organizării sociale? Această întrebare este importantă deoarece jurisprudența CEDO va influența în mare măsură jurisprudența internă în țările Consiliului Europei atât în curțile de justiție de la nivel național, cât și în cele de la nivel local. Mai puțin vizibilă, însă nu mai puțin importantă, poate fi influența exercitată de jurisprudența CEDO la nivel social, în sensul promovării sau al creșterii rezistenței față de pluralismul religios. Ambele procese, cel juridic și cel social, influențează, la rândul lor, numărul şi tipul cazurilor ce vor ajunge la CEDO în viitor. Prin studierea acestor procese, prezentul proiect de cercetare va contribui la o înțelegere complexă a dinamicilor actuale ale pluralismului religios în Europa prin punerea lor în relație cu deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la religie.

Proiectul este împărţit în cinci planuri de cercetare diferite aranjate cronologic: dezvoltarea cadrului teoretic al cercetării; desfășurarea terenului de cercetare cu actorii de la nivel local; studierea referințelor făcute la CEDO în înaltele instanțe de la nivel național; studierea mobilizărilor sociale de la nivel supranațional și transnațional care vizează CEDO; analiza și diseminarea datelor obținute (faceți click pe butoanele din dreapta pentru mai multe informații despre fiecare plan de cercetare).

Cercetarea de la nivel local este desfășurată de cercetători de nivel post-doctoral în patru țări în care religia are o prezență importantă în sfera publică: Italia, Grecia, România și Turcia. Cele patru țări selectate pentru acest proiect acoperă un spectru variat de grade de democratizare și europenizare. Italia și Grecia sunt democrații mai consolidate, cu participare la proiectul de unificare europeană din 1958 și, respectiv, din 1981. România și Turcia sunt democrații comparativ mai puțin consolidate. România post-comunistă a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007, în timp ce Turcia se află în continuare într-un proces de negociere anevoios. Cercetarea noastră contribuie la înțelegerea importanței acestor dimensiuni atunci când este vorba despre impactul CEDO la nivelul fiecărei țări.

După cazul Lautsi împotriva Italiei, Italia oferă un context foarte interesant pentru examinarea componentelor de litigiu strategic din spatele acestei speţe, a discursului public referitor la caz,  precum și a relațiilor dintre stat și biserică în varianta lor vest-europeană și romano-catolică. Grecia și România sunt, ambele, țări cu populație majoritar creștin-ortodoxă și cu mai multe cazuri foarte interesante la CEDO. Cele două țări oferă un teren fertil pentru studierea influenței Curții Europene asupra pluralismului religios, mai ales în condiţiile în care țările majoritar ortodoxe au înregistrat până acum proporția cea mai mare de condamnări legate de încălcarea Articolului 9 (dreptul la libertate religioasă) al Convenției Europene a Drepturilor Omului (aproximativ 60% dintre condamnările pentru încălcarea Art. 9 la începutul proiectului de cercetare GRASSROOTSMOBILISE). Turcia reprezintă un caz important pentru studiu datorită naturii controversate a două cazuri ce combină problematica libertății religioase a credincioșilor musulmani și laicitatea statului turc (Șahin împotriva Turciei și Refah împotriva Turciei), datorită importanței cazurilor promovate la CEDO de membrii minorității alevite, precum și datorită exemplului de relație stat-religie bazată pe un model secularist oferit de această țară.