Cadru teoretic

Primele luni ale proiectului au fost dedicate dezvoltării cadrului teoretic care orientează demersul de cercetare. Mai precis, această etapă a presupus explorarea în detaliu a relației dintre dinamicile pluralismului religios în Europa, pe de o parte, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea religioasă, pe de alta.

O primă sarcină în această fază a fost aceea de a examina „matricea” decizională a jurisprudenţei CEDO formată de principiul subsidiarității, acela al marjei de apreciere, de doctrina consensului și de conceptul de pluralism. Mai precis, am analizat cum anume a influențat această matrice normativă jurisprudența CEDO referitoare la libertatea religioasă și cum anume a influențat această matrice mobilizările sociale de până acum. Toate aceste aspecte au fost prezentate în cadrul unui articol științific programatic care va servi în continuare drept ghid de orientare pentru întregul proiect de cercetare, cuprinzând obiectivele principale, principalele întrebări de cercetare, precum și metodologia cercetării. O versiune a acestui articol științific a fost publicată de către Effie Fokas în Oxford Journal of Law and Religion sub titlul ‘Directions in Religious Pluralism in Europe: Mobilizations in the Shadow of European Court of Human Rights Religious Freedom Jurisprudence’ (Direcții ale pluralismului religios în Europa: Mobilizări sociale în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de religie) (vezi meniul „Rezultate”, secțiunea „Publicații”).

A doua sarcină în această etapă a fost aceea de a dezvolta în mai mare detaliu înțelegerea conceptuală pe care o avem despre diferitele forme de mobilizare socială de la nivel local, național, transnațional și supranațional. Definirea noțiunii de „mobilizare” a presupus, din perspectiva scopurilor acestui proiect de cercetare, trecerea în revistă a întregului repertoriu de acțiuni sociale relevante (petiții, demonstrații ș.a.m.d.), a diferitelor exemple de activism juridic existente, precum și identificarea universurilor discursive relevante pentru studiu. Sarcina definirii „mobilizării” a necesitat și o explorare prealabilă a „geografiei juridificării religiei” (eng. judicialisation of religion) concentrată pe elucidarea relațiilor dintre dimensiunile naționale și transnaționale ale acestui fenomen. Rezultatele acestor demersuri de cercetare au fost transformate de către Dia Anagnostou și Effie Fokas într-un articol de lucru intitulat ‘The “radiating effects” of the European Court of Human Rights on social mobilisations around religion in Europe – an analytical frame’ („Efectele radiante” ale Curții Europene a Drepturilor Omului asupra mobilizărilor sociale legate de religie în Europa: Un cadru analitic) (vezi meniul „Rezultate”, sectiunea „Publicații”).